Call practică universitară: InterSecțiuni - reimaginarea spațiului prin colaborare transdisciplinară

Prin această practică ne propunem să testăm în cadru educațional colaborarea între sociologi și arhitecți în demersul de a identifica nevoile și dorințele utilizatorilor Facultății de Sociologie și Asistență Socială (FSAS, cartierul Mărăști) din cadrul UBB Cluj prin cercetare de teren (focus grup, interviuri, observație); realizarea unui proiect de co-design pentru amenajarea a trei spații din această facultate (identificate ca vitale pentru utilizatori în procesul educațional); și implementarea proiectului de co-design prin construirea unei părți a mobilierului și a configurațiilor propuse.

Ce vor învăța studentele și studenții: vor înțelege cum funcționează separat disciplina sociologiei si a arhitecturii, dar și cum ele se pot intersecta prin concepte, terminologie, mod de cercetare și de întelegere a realității, cultura fiecărei discipline (transdisciplinaritate). Studenții arhitecți vor învăța cum să culeagă date din teren și cum să le aplice în proiectele lor de design. Studenții sociologi vor învăța cum datele culese de ei pot fi transpuse într-un proiect de reimaginarea a spațiului facultății lor, contribuind activ la co-designul proiectului. Prin construirea soluțiilor propuse, studenții din ambele discipline își vor exersa cultura colaborării.

Pentru cine este această practică: studenți de la arhitectură (până în anul 6) și de la specializările sociologie, resurse umane, antropologie (indiferent de an).

Calendar: 70 de ore de practică repartizate în întâlniri săptămânale astfel:

22 - 31 martie - apel de înscriere

aprilie - iunie - cercetare de teren la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială în echipe mixte de studenți, interpretarea datelor culese, propunere de co-design pe baza datelor culese, feedback de la utilizatorii facultății, crearea unei machete paticipative a propunerilor, feedback al procesului de cercetare, co-design

iulie - propunerea finală va fi construită în măsura aprobărilor și bugetelor disponibile

Se va lucra la sediul facultății FSAS din cartierul Mărăști - B-dul 21 Decembrie 1989, Nr. 128-130 (intrare de pe str. Anghel Saligny), Cluj-Napoca

Supervizori: lector dr. Andrada Tobias (sociologie), șef lucrări dr. Silviu Medeșan (arhitectură), asist. univ. dr. Alice Oprică (supervizor FAU Cluj)

Contact: anca.chis@ubbcluj.ro, silviu.medeșan@gmail.com

Înscrieri: AICI.

2023 - o retrospectivă // a review

[the English version of this text can be found after the final image in the post.]

Anul profesional 2023 a fost foarte bogat în experiențe foarte diverse. Fiind proaspăt angajat ca șef lucrări (lector) la departamentul de arhitectură a Facultății de Construcții, Cadastru și Arhitectură de la Universitea din Oradea, pe lângă cursurile de istorie, teorie și îndrumarea proiectelor studenților am încercat să îi scot cât mai des din școală și să îi introduc în lumea reală, unde toate teoriile și lucrurile învățate didactic în laborator se întâlnesc cu încrengătura de relații interumane care dau sens spațiilor pe care învățăm să le proiectăm. Astfel, am profitat la maxim de legăturile mele profesionale și am participat alături de studenți din Oradea la cât mai multe ateliere și conferințe precum:

• ‘școala grădinarilor planetari’ din Brezoi unde am învățat să ne uităm cu atenție la natură și la practicile tradiționale și vernaculare de design care lucrează cu natura, nu împotriva ei, cum suntem des învățați în școlile de arhitectură și construcții. Astfel de cunoaștere în alianță cu natura poate deveni o nouă filosofie în proiectare, care putem s-o integrăm în pedagogiile noastre de formatori de specialiști în conceperea spațiilor vieții

• seria de ateliere pentru conceperea și construirea pavilionului FAST (un nou festival al școlilor de arhitectură, concentrat pe crearea de viitoruri sustenabile) unde am învâțat cât de grea, dar importantă e colaborarea pentru a proiecta și construi împreună. În vremuri în care suntem încă învățați în școală că arhitectul este un geniu creator neînțeles și autoritar, iar arhitectura este ‘muzică înghețată’ sau ‘volume articulate savant sub lumină’, adică pură estetică, este foarte greu să revenim la moduri de învățare a studentului-arhitect că proiectare și construirea de spațiu sunt, în primul rând, colaborative. Mă găsesc des în ipostaza de a evita cuvinte care încep cu silaba ‘CO’, dar cred că e nevoie de curaj să depășim în limba română dar și în practică sau pedagogie frica de cuvintele care încep cu CO: comuniune, colaborare, construire. Cred că prin îmbrățișarea co-ului putem ajunge la roluri ale arhitectului, estetici și pedogogii mult mai diverse, frumoase și utile societății decât cele impuse ierarhic și osificate prin teorie și practici rămase cu un secol și ceva în urmă. Aceste reflecții se regăsesc într-o formă structurată în lucrarea pe care am prezentat-o la conferința Cohesion de la Timișoara.

• conferința și atelierul de la Iași, care au avut ca temă spațiile liminale, marginale din orașele noastre. Aici am învățat de la cercetători în architectură, în sociologie, filosofi, scriitori problematica acestor spații: ce roluri importante au în oraș, cum arată în diverse orașe de pe glob, cum sunt interpretate din diverse perspective etc.

În ceea ce privește proiectarea de arhitetură am fost bucuros să văd câteva proiecte pe care le-am predat pe foaie în ultimii 2 ani și acum sunt în șantier, în principal în zone rurale: refațadizare și refuncționalizare cabana în Cacova (jud.Cluj), proiectare locuință unifamilială în Păniceni (jud. Cluj), autorizarea unui centru educațional în Brezoi (jud. Vâlcea) și reabilitarea unei locuințe în Petrinzel (jud. Sălaj). Ultimul proiect fiind unul în care sunt atât arhitect cât și co-beneficiar, deci inedit pentru mine din toate punctele de vedere. De asemeni,actualmente  lucrez la proiecte de urbanism și amenajări interioare pe care le voi publica odată ce vor prinde mai mult contur.

Legat de interesele de cercetare, am reușit să public, ca de obicei, texte care au legătură cu interesele mele din practica arhitecturală sau pedagogică: două analize pe larg ale inițiativei ‘La Terenuri’ concentrate pe rolul practicilor temporare din cartierul Mănăștur. Colaborările cu Diana Galoș și Corelia Baibarac-Duignan m-au ajutat să înțeleg multe din tainele scrisului și publicării academice și sper să mă fi pregătit pentru o independență pe care o testez în lucrul solitar la un articol despre pedagogii arhitecturale non-ierarhice.

2023 a fost un an greu și plin care mi-a prioritizat direcțiile de interes profesional, dar și unul care mi-a arătat oamenii cu care merită să continui să interacționez în profesie sau viață, pentru că ele nu pot fi separate - o altă lecție învățată anul acesta.

Specialiști la Petrinzel (Sălaj) luând date pentru studiul topografic și studiul geotehnic, în vederea restaurării unei case existente pe care am cumparat-o împreună cu prieteni // Specialists in Petrinzel (Sălaj) collecting data for the topographic and geotechnical study, with the aim of restoring an existing house that we purchased together with friends

Deschizând șura și grădina de la Petrinzel pentru primul atelier de grădinărit // Opening the barn and garden at Petrinzel for the first gardening workshop

Un proiect de refațadizare și refuncționalizare a unei cabane din zona montană a Cacovei (Cluj) prinde contur // The refurbishment and repurposing project of a cabin in the mountain area of Cacova village (Cluj) is taking shape

Proiectul unui centru de educație alternativă pentru tranziție ecologică începe să prindă contur în Munții Carpați la Brezoi (Vâlcea) // The project of an alternative education center for ecological transition is beginning to take shape in the Carpathian Mountains at Brezoi (Vâlcea)

Împreună cu studenți de la departamentul de arhitectură din Oradea și de la școli internaționale de peisagistică și arhitectură am participat la un prim atelier de “grădinărit planetar” ghidat de Gilles Clément la Brezoi // Alongside students from the architecture department in Oradea and international schools of landscaping and architecture, we participated in an initial workshop on 'planetary gardening' guided by Gilles Clément in Brezoi

Studiul geotehnic a relevat că terenul locuinței din Petrinzel este foarte îmbibat de ape subterane sau pluviale, așa că, împreună cu niște meșteri locali am preluat apele pluviale de pe acoperiș și din curte și le-am deversat printr-un dren subteran spre grădină, unde avem nevoie de umiditate // The geotechnical study revealed that the land in Petrinzel is heavily saturated with groundwater or rainwater. Therefore, together with some local craftsmen, we collected rainwater from the roof and courtyard and discharged it through an underground drain to the garden, where moisture is needed

Împreună cu arhitecta și cercetătoarea Diana Galoș am publicat în jurnalul sITA un articol științific despre practicile temporare din cartierul Mănăștur (Cluj-Napoca) // Together with architect and researcher Diana Galoș, we published a scientific article in the sITA journal about temporary practices in the Mănăștur neighborhood (Cluj-Napoca)

O seară de film cu vecinii din Petrinzel la Jonas. O întâlnire care este tipică pentru acest sat care ne-a adoptat // A movie night with the neighbors from Petrinzel at Jonas. A gathering that is typical for this warm village community

Împreună cu Lóránt Váradi, unul din prietenii cu care am cumpărat casa din Petrinzel, am început un proces lent de design& self building care să repună pe picioare casa și gospodăria noastră. Aici refolosește cărămizile recuperate de la demolările din casă pentru a crea un colț pentru relaxare la umbra șurii // Together with Lóránt Váradi, one of the friends with whom I bought the house in Petrinzel, we have started a slow process of design and self-building to revive our house and property. Here, he is reusing bricks recovered from demolitions in the house to create a corner for relaxation in the shade of the barn

Unul dintre cele mai complexe proiecte educaționale la care am luat parte anul acesta a fost designul și construirea colaborative a unui pavilion împreună cu cadre didactice și studenți de la 5 școli de arhitectură din România. Pavilionul a fost amplasat în campusul Universătății Politehnice din Timițoara și a fost inaugurat în cadrul FAST - Festival of Architecture Schools of Tomorrow // One of the most complex educational projects I participated this year was the collaborative design and construction process of a pavilion together with teachers and students from 5 architecture schools in Romania. The pavilion was placed on the campus of the Polytechnic University in Timișoara and was inaugurated during the FAST - Festival of Architecture Schools of Tomorrow. Photo by Ovidiu Micșa

Un modul al pavilionului la care am contribuit abordează probleme legate de criza climatică // A module to which I contributed in the pavilion addresses issues related to the climate crisis. Photo by UPT Campus Creativ.

Un alt modul experimentează puterea designului de a crea interacțiune socială // Another module explores the power of design to create social interaction

Un mic proiect de căsută în satul Păniceni (jud. Cluj) crește foarte promițător și cu grijă minuțioasă la detalii datorită prietenilor mei Adi Pintea și Alina Bradu-Pintea și a prietenilor din jurul lor. Este foarte satisfăcător să vezi cum proiectele gândite în birou prind viață în teren și adună în jurul lor grupuri de solidaritate de tip clacă, ca in acest caz // A project for a tiny house in the village of Păniceni (Cluj County) is showing great promise and meticulous attention to detail, thanks to my friends Adi Pintea and Alina Bradu-Pintea, along with their circle of friends. It's truly gratifying to witness how projects conceived in the office come to life on the ground, attracting around them solidarity groups, referred to as 'clacă' in Romanian, meaning a community of friends and/or neighbors helping each other build a house. This is exactly what is happening in this case

Împreună cu un grup de 5 studenți de la departamentul de arhitectură din Facultatea de Constructii, Cadastru si Arhitectura Oradea: am parte la evenimentul Erasmus+ Blended intensive program "Liminal Spaces of Living" alături de studenți și cercetători de la școli internaționale de arhitectură. Programul a fost foarte intens, cuprinzând atât pe prezentări axate pe problematica spațiilor liminale, vagi sau marginale, cât și ateliere mixte hands-on în care 25 de studenți au colaborat pentru a face propuneri legate de astfel de spații din Iași. Programul a inclus o vizită de teren în Cluj pentru a afla mai multe despre inițiative urbane civice și activiste precum La Terenuri - Spațiu Comun în Mănăștur, Căși sociale ACUM / Social housing NOW. Mulțumesc colegelor din Iași, șefă lucrări Carmina Gheorghiță și conf. Raluca Manoliu, pentru invitația de a participa la acest event găzduit în superba clădire ‘porumbistică’ a Facultății de Arhitectură G.M. Cantacuzino din Iași pentru a prezenta o lucrare despre rolul arhitecților în tranziția spre viitoruri sustenabile, oglindită prin inițiativele civice clujene // Together with a group of 5 students from the Architecture Department of the Faculty of Construction, Cadastre, and Architecture in Oradea, I participated in the Erasmus+ Blended Intensive Program "Liminal Spaces of Living" alongside students and researchers from international architecture schools. The program was very intense, encompassing both presentations focused on the issues of liminal, vague, or marginal spaces, as well as hands-on mixed workshops where 25 students collaborated to make proposals related to such spaces in Iași. The program included a field trip to Cluj to learn more about civic and activist urban initiatives such as La Terenuri - Common Space in Mănăștur, Social Housing NOW. Thanks to my colleagues in Iași, lecturer Carmina Gheorghiță and Assoc. Prof. Raluca Manoliu, for the invitation to come to this event hosted in the stunning 'porumbistic' [an adjective after the name of the architect Porumbescu] building of the Faculty of Architecture G.M. Cantacuzino in Iași to present a paper on the role of architects in transitioning to sustainable futures, reflected through civic initiatives in Cluj

Împreună cu studenți de la BIP Iași am ajuns și în cartierul Mănășur din Cluj, într-o vizită de studiu în zona “La Terenuri” și în grădinile comunitare din zonă // Together with students from BIP Iași, we also visited the Mănășur neighborhood in Cluj, as part of a study visit in the 'La Terenuri' area and community gardens located here

Împreună cu cercetătoarea Corelia Baibarac-Duignan am publicat în jurnalul Futures lucrarea "<Lipirea> de imaginarii alternative pentru viitoruri urbane sustenabile: când punerea în comun a resurselor și designul se întâlnesc în cartierul post-socialist Mănăștur, România". Articolul este o analiză foarte amănunțită a inițiativei La Terenuri - Spațiu Comun în Mănăștur folosind conceptul de 'lipire/ gluing' [articolul poste fi citit făcând click pe imaginea de mai sus] // Together with researcher Corelia Baibarac-Duignan, we published in the journal Futures the paper "<Gluing> alternative imaginaries of sustainable urban futures: When commoning and design met in the post-socialist neighbourhood of Mănăștur, Romania" The article is a very detailed analysis of the ‘La Terenuri’ using the concept of 'gluing' [it can be read by clicking on the image above]

Am fost încântat să particip la FAST: Festivalul pentru Școlile de Arhitectură ale Viitorului, alături de colegii mei și de studenții de la Departamentul de Arhitectură al Facultății de Construcții, Cadastru și Arhitectură Oradea. Încă din luna mai 2023, lucrăm în colaborare cu tutori și studenți din diverse școli de arhitectură din întreaga Românie pentru a proiecta și construi un pavilion care abordează Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (SDG). De asemenea, am contribuit ca școală în expunerea unei selecții de proiecte care pun în operă principii de sustenabilitate în cadrul expoziției de proiecte studențești a evenimentului. La conferința academică 'Cohesion', am avut privilegiul de a prezenta un articol intitulat "Pedagogii arhitecturale non-ierarhice pentru alternative sustenabile," bazat pe cunoștințele și experiențele acumulate în timpul workshop-urilor noastre // I was delighted to attend FAST: Festival for Architecture Schools of Tomorrow, along with my colleagues and students from the Department of Architecture at the Facultatea de Constructii, Cadastru si Arhitectura Oradea. Since May 2023, we have been working collaboratively with tutors and students from various architecture schools across Romania to design and construct a pavilion addressing Sustainable Development Goals (SDGs). We also made a school-wide contribution by presenting a curated selection of projects focused on sustainability in the student projects exhibition of the event. At the academic conference, 'Cohesion', I had the privilege of presenting a paper titled "Non-hierarchical architectural pedagogies for alternative sustainable futures," drawing from the knowledge and experiences we gathered during our workshops

Spațiul clădirii ARChA care a fost frumos refuncționalizată din cantină în spațiu multifuncțional și care a găzduit expoziția și conferința Cohesion // The space of the ARChA building, beautifully repurposed from a canteen into a multifunctional space, which hosted the exhibition and the Cohesion conference

The professional year 2023 has been very rich in diverse experiences. Freshly appointed as lecturer at the Department of Architecture at the Faculty of Construction, Cadastre, and Architecture at the University of Oradea, in addition to teaching history, theory, and guiding studio projects, I tried to take students out of school as often as possible and introduce them to the real world. Here, all the theories and things learned didactically in the laboratory encounter the complex web of human relationships and not only that give meaning to the spaces we learn to design.

Thus, I made the most of my professional connections and participated with students from Oradea in various workshops and conferences such as:

• The 'Planetary Gardeners' school in Brezoi, where we learned to closely observe nature and traditional and vernacular design practices that work with nature, not against it. Such knowledge, in alliance with nature, can become a new philosophy in design, one that we can integrate into our pedagogies as educators of specialists in designing spaces of everyday life

• The series of workshops for the design and construction of the FAST Pavilion (a new festival of architecture schools focused on creating sustainable futures) where we learned how challenging but essential collaboration is for designing and building together. In times when we are still taught in school that the architect is a misunderstood and authoritarian creative genius, and thet architecture is 'frozen music' or 'volumes articulated cleverly under light,' meaning pure aesthetics, it's quite challenging to shift back to learning approaches where architecture students grasp that the process of designing and constructing space is, above all, a collaborative endeavor. I often find myself avoiding words that start with the syllable 'CO,' but I believe that we need courage to overcome, in both the Romanian language and in practice or pedagogy, the fear of words that start with CO: communion, collaboration, construction. I believe that by embracing 'co-', we can reach roles for architects, aesthetics, and pedagogies much more diverse, beautiful, and useful to society than those hierarchically imposed and ossified by theories and practices from a century ago. These reflections are structured in a paper presented at the Cohesion conference in Timișoara

• The conference and workshop in Iași, which focused on liminal and marginal spaces in our cities. Here, we learned from researchers in architecture, sociology, philosophers, and writers about the issues of these spaces: their important roles in the city, how they look in various cities around the globe, how they are interpreted from various perspectives, etc.

In terms of architectural design, I am delighted to witness the implementation of several projects that I conceived over the past two years, particularly in rural areas: the refurbishment and repurposing of a cabin in Cacova (Cluj County), the design of a tiny single-family home in Păniceni (Cluj County), the permit of an educational center in Brezoi (Vâlcea County), and the rehabilitation of a residence in Petrinzel (Sălaj County). The latter project is unique for me in every way, as I am both the architect and one of the co-beneficiaries.

I am currently working on urbanism and interior design projects that I will publish once they take more shape.

In terms of research, I managed to publish, as usual, texts related to my interests in architectural or pedagogical practice: two in-depth analyses of the 'La Terenuri' initiative focused on the role of temporary practices in the Mănăștur neighborhood. Collaborations with Diana Galoș and Corelia Baibarac-Duignan have helped me understand many of the secrets of academic writing and publishing, and I hope to be prepared for an independence that I am testing in solitary work on an article about non-hierarchical architectural pedagogies.

2023 has been a challenging and fulfilling year that prioritized my professional interests but also showed me the people with whom it is worth continuing to interact in both my profession and life because they cannot be separated – another lesson learned this year.

Crăciun fericit! // Merry Christmas!

Casă de vacanță în satul Popești, CJ (2021)

Sărbători fericite tuturor colaboratorilor!

Mery Christmas to all collaborators!

'Form follows situation' is being published as a book

My PhD thesis entitled “Form follows Situation. Contemporary city as foreseen by the Situationist” is being published at Ozalid Bucharest. It will be out next week and it contains a theoretical perspective on participatory action-research experiments in Cluj, Romania: an extended analysis of “La Terenuri” Project în Mănăștur neighbourhood, a look on design activism in “Park East” and Someș river and a photo documentary with original Situationist artefacts and images from the 3 case studies.

AHRA2020 panel: Beyond the Neoliberal City: the emergence of urban commons in collective housing neighbourhoods

Invited Panel at AHRA International Conference 2020: “Housing and the City”

Chair Doina Petrescu; Speakers: Doina Petrescu, Silviu Medesan, Alexandru Axinte, Katharina Moebus

Going beyond state and market, urban commons are an open system and space generator based on collaboration and solidarity, which can foster users’ emancipation against the dominant urban paradigm of enclavization. Furthermore, urban commons are an alternative proposition to the extractive capitalism of alienation and othering from both the urban and the natural world. From the urban commons perspective, sharing the city can foster potential emerging social models which are spatially performed and constantly experimented. The dismantling of the welfare state in the Western and Eastern parts of Europe was coupled with the advent of neoliberalism and its discontents, like the reduction of social housing stock, extreme privatization, rising rents, unemployment and sociocultural exclusion. Nevertheless, in order to be at home in this neoliberal city, people need a sense of ‘belonging’ expressed through a spatial practice which expands public and private space. Thus, the urban commons are not “an always delayed future nor a coming together in an idealist space”, but rather a practice of ‘becoming in common’ which can politically reclaim that what we call home: our neighbourhoods.

This panel’s presentations will address the shared question of how the emergence of urban commons in the collective housing estates can be supported through design practices. The speakers will introduce some concrete examples that illustrate new modes of producing commons in collective housing neighbourhoods by occupying the interstices and valorizing the remains of public assets to reinvent ways of living in common. Accounts on the multiple spatial manifestations of urban commons along the lines of: porous communities, co-producing knowledge, reclaiming, performing ecology and enacting struggle. Set in the context of collective housing neighborhoods of Eastern and Western Europe, the papers presented in this panel are sharing methodologies of feminist, practice-based and activist research. Through case study inquiry, the panel aims to situate the urban common narrative and practice, investigating the specificities and overlapping arising from different cultural, political and historical contexts and practices of Cluj and Bucharest in Romania, and Paris and Berlin in France and Germany.

AHRA2020 Book of Abstracts

Link to the recording will be soon available.

Cetatenii si Orasul in Tranzitie Ecologica

Vineri și sâmbătă, Silviu Medeșan și Laura Panait, inițiatorii proiectului “La Terenuri - Spațiu comun în Mănăștur” vor fi prezenți la București în cadrul seminarului “Cetățeni și orașul în tranziție ecologică”. Prezentarea "La Terenuri - de la cultură la infrastructură" urmărește proiectul care activează o zonă verde neamenajată din cartierul clujean Mănăștur. Timp de 6 ani utilizatorii zonei au fost angajați în activități care pot genera o schimbare în percepția spațiului de la un spațiu marginalizat, într-un potențial parc pentru un cartier sufocat de “densificare”. Folosind instrumente precum evenimente culturale, dezbateri și ateliere de construire de mobilier urban, proiectul testează cum această zonă poate fi planificată și construită colectiv. În 2018, Municipalitatea a lansat o licitație pentru master planul zonei, în vederea construirii unei baza sportive. Prezentarea va surprinde trecerea de la test la un proiect de urbanism și care a fost rolul nostru, ca activiști urbani, în influențarea acestui proiect de infrastructură.

Despre seminar:

În fața crizelor ecologice și ale democrației contemporane, rolul profesioniștilor și al cetățenilor activi este crucial în construirea împreună a unor soluții practice pe termen scurt, mediu și lung. În acest context, Atelier Architecture Autogeree – aaa, studioBASAR și A.T.U. Asociatia pentru Tranzitie Urbana (ATU) cu sprijinul Ordinul Arhitecților București, organizează un seminar care urmărește să aducă la aceeaşi masă actori urbani din diverse categorii care încearcă deja să răspundă urgenței ecologice prin acțiuni concrete, în plan local. Seminarul este structurat prin punerea în dialog a unor experienţe inovatoare venind din domenii şi contexte diferite, dar având toate un scop comun: găsirea unor răspunsuri concrete care să fie pe măsura provocărilor actuale.
Organizat în cadrul Anuala de Arhitectura Bucuresti 2019, seminarul deschide trei teme de lucru – Guvernanță Participativă, Ecologie și Spații Urbane în Comun - într-un format care îmbină pe parcursul a două zile prezentările și discuțiile cu definirea unor instrumente de corelare a demersurilor şi proiectelor prezentate sau viitoare. Seminarul își propune ca la final să lanseze un manifest care să fie de interes pentru agenda publică locală a orașelor din România, dar și să testeze ideea de inițiere a unei platforme de strategii urbane ce ar urma să se înscrie într-o mișcare mai largă la scară europeană.

GUVERNANȚĂ PARTICIPATIVĂ
Cum se pot implica activ locuitorii în viața orașului?
Modul de viață contemporan este din ce în ce mai individualist. Democrația locală din orașe este în declin: accesul la resursele comune și participarea la luarea deciziilor ce afectează viața celor mulți se diminuează. Spațiul orașului care reflectă interesele comune ale celor care îl folosesc – scara concretă a serviciilor publice, a dotărilor unui cartier, a sistemului de circulații dintr-un oraș - sunt tot atâtea vehicule care pot aduce responsabilizarea locuitorilor în gestionarea resurselor orașului. Această responsabilizare poate (re)porni procesele democratice locale. Efervescența civică manifestată în ultimii ani prin formarea unor grupuri de inițiativă cetățenească (GIC) prin care locuitorii își cer dreptul la oraș este încurajatoare și sunt GIC-uri care propun deja metode de acțiune și mecanisme de gestiune a unor părți ale orașului.

ECOLOGIE
Cum pot modurile de a locui împreună să ducă la respectarea planetei?
Amploarea crizei climatice aduce în prim plan urgenţa transformării modului în care locuim împreună. Repararea planetei şi a relaţiei noastre cu ea este extrem de importantă și în oraşe, nu numai în natură. Preocuparea pentru mediu trebuie să fie prezentă în toate acțiunile pe care le facem în plan local – în modurile în care sunt selectate prioritățile pentru investițiile publice, în felurile în care sunt încurajate sau descurajate anumite activități economice, în opțiunile de consum în viața de zi cu zi, în modurile de petrecere a timpului liber. Ecologia nu trebuie să rămână o preocupare aparte, ci este un filtru pentru toate acțiunile sociale, economice, politice, culturale ale unei comunități. Câteva exemple locale ce spaţializează în mediul urban grija faţă de planetă ilustrează diferite răspunsuri la criza relației dintre locuitori și oraș.

SPAȚII URBANE ÎN COMUN
Cum recunoaștem orașul ca pe un bun comun?
Gestiunea oraşului din perspectiva crizei ecologice necesită reaşezarea modelului de guvernare urbană pe noi baze. Orașul ca un bun comun, proiectat și gestionat ca un sistem deschis, devine un generator de spații de colaborare și solidaritate între locuitori, și o alternativă la tendința generală a „enclavizării" orașelor (Stavros Stavrides). Avem nevoie de modele noi de cooperare pentru a identifica, defini şi gestiona colectiv resursele. O serie de iniţiative şi practici locale, ce urmăresc să spațializeze interconectarea instituţională, democratizarea deciziilor, accesul comunităţilor la resurse, constituie un punct de plecare pentru înțelegerea spațiilor urbane ca bunuri comune.

PROGRAM

VINERI 15 Noiembrie
14.00 - 17.00: Prezentări:
Doina Petrescu și Constantin Petcou (Atelier Architecture Autogeree), Oana Preda (CeRe), Mihai Hofman și Dafina Jeaca (Grupul de Iniţiativă Civică Lacul Tei), Claudia Florescu (Grupul de Initiativa Civica Kiseleff), Vera Marin (ATU), Alex Axinte și Cristi Borcan (studioBASAR), Silviu Medeșan (La Terenuri - Spațiu Comun în Mănăștur), Felicia Ienculescu-Popovici și Marius Ienculescu-Popovici (Centrul Green Mogo), Matei David (Grupul de Iniţiativă Civică Cişmigiu), Raluca Voinea (tranzit.ro).
17.00 – 18.30: Masă Rotundă moderată de Stefan Ghenciulescu
18.30 – 19.30: Proiecţii de Film

SÂMBĂTĂ 16 Noiembrie
10.00 – 13.00: Ateliere de Lucru pe Teme*
(intrarea pe bază de invitație sau înscriere)

Prezentările vor avea loc în sala AWE . Adaptive Work Environment, Palatul Universul, strada Ion Brezoianu 23-25 parter, aici: https://www.facebook.com/pg/awe.work/about/?ref=page_internal

Chair-Tables published in Zeppelin Magazine, no. 147 (September-November 2017)

Click on the picture to read the article.

Live TV show @ TVR Cluj

Silviu Medesan was invited together with Romanian independent deputy Adrian Dohotaru and director of Communication, Local Development and Projects Management Department Ovidiu Campean from the Municipapity of Cluj-Napoca in a live talk-show about the future of green spaces in Cluj, moderated by Ovidiu Damian at the local national television.