Vineri și sâmbătă, Silviu Medeșan și Laura Panait, inițiatorii proiectului “La Terenuri - Spațiu comun în Mănăștur” vor fi prezenți la București în cadrul seminarului “Cetățeni și orașul în tranziție ecologică”. Prezentarea "La Terenuri - de la cultură la infrastructură" urmărește proiectul care activează o zonă verde neamenajată din cartierul clujean Mănăștur. Timp de 6 ani utilizatorii zonei au fost angajați în activități care pot genera o schimbare în percepția spațiului de la un spațiu marginalizat, într-un potențial parc pentru un cartier sufocat de “densificare”. Folosind instrumente precum evenimente culturale, dezbateri și ateliere de construire de mobilier urban, proiectul testează cum această zonă poate fi planificată și construită colectiv. În 2018, Municipalitatea a lansat o licitație pentru master planul zonei, în vederea construirii unei baza sportive. Prezentarea va surprinde trecerea de la test la un proiect de urbanism și care a fost rolul nostru, ca activiști urbani, în influențarea acestui proiect de infrastructură.
Despre seminar:
În fața crizelor ecologice și ale democrației contemporane, rolul profesioniștilor și al cetățenilor activi este crucial în construirea împreună a unor soluții practice pe termen scurt, mediu și lung. În acest context, Atelier Architecture Autogeree – aaa, studioBASAR și A.T.U. Asociatia pentru Tranzitie Urbana (ATU) cu sprijinul Ordinul Arhitecților București, organizează un seminar care urmărește să aducă la aceeaşi masă actori urbani din diverse categorii care încearcă deja să răspundă urgenței ecologice prin acțiuni concrete, în plan local. Seminarul este structurat prin punerea în dialog a unor experienţe inovatoare venind din domenii şi contexte diferite, dar având toate un scop comun: găsirea unor răspunsuri concrete care să fie pe măsura provocărilor actuale.
Organizat în cadrul Anuala de Arhitectura Bucuresti 2019, seminarul deschide trei teme de lucru – Guvernanță Participativă, Ecologie și Spații Urbane în Comun - într-un format care îmbină pe parcursul a două zile prezentările și discuțiile cu definirea unor instrumente de corelare a demersurilor şi proiectelor prezentate sau viitoare. Seminarul își propune ca la final să lanseze un manifest care să fie de interes pentru agenda publică locală a orașelor din România, dar și să testeze ideea de inițiere a unei platforme de strategii urbane ce ar urma să se înscrie într-o mișcare mai largă la scară europeană.
GUVERNANȚĂ PARTICIPATIVĂ
Cum se pot implica activ locuitorii în viața orașului?
Modul de viață contemporan este din ce în ce mai individualist. Democrația locală din orașe este în declin: accesul la resursele comune și participarea la luarea deciziilor ce afectează viața celor mulți se diminuează. Spațiul orașului care reflectă interesele comune ale celor care îl folosesc – scara concretă a serviciilor publice, a dotărilor unui cartier, a sistemului de circulații dintr-un oraș - sunt tot atâtea vehicule care pot aduce responsabilizarea locuitorilor în gestionarea resurselor orașului. Această responsabilizare poate (re)porni procesele democratice locale. Efervescența civică manifestată în ultimii ani prin formarea unor grupuri de inițiativă cetățenească (GIC) prin care locuitorii își cer dreptul la oraș este încurajatoare și sunt GIC-uri care propun deja metode de acțiune și mecanisme de gestiune a unor părți ale orașului.
ECOLOGIE
Cum pot modurile de a locui împreună să ducă la respectarea planetei?
Amploarea crizei climatice aduce în prim plan urgenţa transformării modului în care locuim împreună. Repararea planetei şi a relaţiei noastre cu ea este extrem de importantă și în oraşe, nu numai în natură. Preocuparea pentru mediu trebuie să fie prezentă în toate acțiunile pe care le facem în plan local – în modurile în care sunt selectate prioritățile pentru investițiile publice, în felurile în care sunt încurajate sau descurajate anumite activități economice, în opțiunile de consum în viața de zi cu zi, în modurile de petrecere a timpului liber. Ecologia nu trebuie să rămână o preocupare aparte, ci este un filtru pentru toate acțiunile sociale, economice, politice, culturale ale unei comunități. Câteva exemple locale ce spaţializează în mediul urban grija faţă de planetă ilustrează diferite răspunsuri la criza relației dintre locuitori și oraș.
SPAȚII URBANE ÎN COMUN
Cum recunoaștem orașul ca pe un bun comun?
Gestiunea oraşului din perspectiva crizei ecologice necesită reaşezarea modelului de guvernare urbană pe noi baze. Orașul ca un bun comun, proiectat și gestionat ca un sistem deschis, devine un generator de spații de colaborare și solidaritate între locuitori, și o alternativă la tendința generală a „enclavizării" orașelor (Stavros Stavrides). Avem nevoie de modele noi de cooperare pentru a identifica, defini şi gestiona colectiv resursele. O serie de iniţiative şi practici locale, ce urmăresc să spațializeze interconectarea instituţională, democratizarea deciziilor, accesul comunităţilor la resurse, constituie un punct de plecare pentru înțelegerea spațiilor urbane ca bunuri comune.
PROGRAM
VINERI 15 Noiembrie
14.00 - 17.00: Prezentări:
Doina Petrescu și Constantin Petcou (Atelier Architecture Autogeree), Oana Preda (CeRe), Mihai Hofman și Dafina Jeaca (Grupul de Iniţiativă Civică Lacul Tei), Claudia Florescu (Grupul de Initiativa Civica Kiseleff), Vera Marin (ATU), Alex Axinte și Cristi Borcan (studioBASAR), Silviu Medeșan (La Terenuri - Spațiu Comun în Mănăștur), Felicia Ienculescu-Popovici și Marius Ienculescu-Popovici (Centrul Green Mogo), Matei David (Grupul de Iniţiativă Civică Cişmigiu), Raluca Voinea (tranzit.ro).
17.00 – 18.30: Masă Rotundă moderată de Stefan Ghenciulescu
18.30 – 19.30: Proiecţii de Film
SÂMBĂTĂ 16 Noiembrie
10.00 – 13.00: Ateliere de Lucru pe Teme*
(intrarea pe bază de invitație sau înscriere)
Prezentările vor avea loc în sala AWE . Adaptive Work Environment, Palatul Universul, strada Ion Brezoianu 23-25 parter, aici: https://www.facebook.com/pg/awe.work/about/?ref=page_internal